XI. Transpunerea directivei 849/2015 - privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului - în legislaţia naţională

Directiva 849/2015 - privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului – a fost adoptată de Parlamentul și Consiliul European  în 20 mai 2015, cu termen de transpunere în dreptul naţional, până  la data de 26.06.2017, pentru toate statele membre;

Ce prevede TFUE - la art.288 – referitor la transpunerea directivelor?

„Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele”.

Care este conţinutul directivei, în ceea ce priveşte jocurile de noroc?

Furnizorii de servicii de jocuri de noroc devin entități obligate să aplice dispozițiile de drept intern, prin  transpunere directivei, dar statele membre pot aproba, cu excepția cazinourilor și pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor, să excepteze, total sau parțial, furnizorii anumitor servicii de jocuri de noroc de la dispozițiile de drept intern de transpunere a directivei, pe baza riscului scăzut dovedit reprezentat de natura și, după caz, de amploarea operațiunilor aferente acestor servicii.

Utilizarea unei exceptări, de către un stat membru, ar trebui să fie luată în considerare numai în condiții strict limitate și justificate și în cazul în care riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este scăzut iar comisiei ar trebui să i se notifice aceste scutiri. Comisia comunică respectiva decizie celorlalte state membre.

Statele membre se asigură că furnizorii de servicii de jocuri de noroc, ca entități obligate, aplică măsuri de precauție privind clientela atunci când efectuează tranzacții în valoare de cel puțin 2000 EUR, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea o legătură între ele:

1. în momentul colectării câștigurilor;
2. în momentul punerii unei mize;
3. ori în ambele cazuri.

Prin urmare, organizatorii de jocuri de noroc din România, indiferent de tipul de joc pe care-l organizează şi exploatează, vor fi obligaţi să aplice dispozițiile de drept intern, care transpun directiva, fără a putea beneficia de unele scutiri, chiar dacă la unele tipuri de jocuri de noroc sunt  riscuri reduse de spălare a banilor sau finanţarea terorismului, în virtutea faptului că instituţiile abilitate ale statului nu au realizat, în intervalul 2015-2017, un studiu relevant care să constate această realitate.

În acelaşi timp, directiva, lasa la latitudinea autorităţilor naţionale să stabilească, pentru fiecare tip de joc în parte, în funcţie de caracteristicile acestora şi pentru atingerea obiectivelor directivei, după natura și amploarea operațiunilor aferente acestor servicii, modul în care se organizează practica de cunoaştere a clientelei, respectiv, alegerea momentului pentru luarea măsurilor de precauţie:

1. La momentul colectării şi distribuirii câştigurilor – deorece este prima operaţiune prevăzută în directivă, denotă faptul că este metoda aplicabilă celor mai multe tipuri de jocuri de noroc;
2. La momentul în care se pune miza - pentru acele tipuri de jocuri de noroc, la care o miză mai mare de 2.000 de euro, devine relevanta şi se realizează obiectivele directivei;
3. În ambele cazuri, atât la punerea mizei cât şi la stabilirea şi plata premiilor – pentru acele tipuri de jocuri de noroc la care practica operaţiunilor o face posibilă şi este relevantă cunoaşterea clientelei, atât la punerea mizei cât şi la plata premiilor, în funcţie de natura și amploarea operațiunilor.

Care este stadiul proiectului de lege - privind transpunerea directivei- în legislaţia naţională?

Proiectul de lege, care transpune Directivă (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, a fost adoptat prin Hotărârea Gevernului din 31 mai 2018 şi depus la Senat în vederea adoptării, în procedura de urgenţă, urmând apoi să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este camera decizională.

La această dată Comisia Europeană a demarat o procedură împotriva României, în faţa Curţii de Justiţie a UE, pentru că nu a implementat în legislaţia naţională, directiva şi a propus, de asemenea, impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare precum şi a unor penalităţi zilnice, până când se vor lua măsurile necesare.

În aceste condiţii este posibilă fie accelerarea aprobării proiectului de lege, aflat la parlament, după cum este posibilă şi adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, de către guvern, imediat după reluarea sesiunii parlamentare din această toamnă.

Care este conţinutul proiectului de lege, în ceea ce priveşte jocurile de noroc?

Proiectul de lege, pentru transpunerea directivei, stabileşte că intră sub incidenţa legii naţionale, ca entităţi raportoare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, indiferent de tipul de joc de noroc, aşa cum sunt ele definite în legislaţia specială a organizării şi exploatării jocurilor de noroc în România.

În ceea ce priveşte obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, în virtutea statutului de entităţi raportoare, ale organizatorilor de jocuri de noroc, proiectul de lege preia, din directivă, toate momentele operaţiunilor, în aceeaşi ordine, fără să stabilesca o modalitate practică de identificare şi cunoaştere a clientelei, specifică fiecărui tip de joc, în vederea obţinerii rezultatelor relevante şi realizării scopului prevăzut de directivă:

“Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 lit. d) au obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei în momentul colectării câştigurilor, în momentul punerii unei mize, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, ori în toate cazurile, atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. De asemenea, au obligaţia de a ţine evidenţa tranzacţiilor individualizate pentru fiecare client şi asociat cu datele de identificare ale acestuia astfel încât să poată demostra autorităţilor cu atribuţii de control sau organismelor de autoreglementare îndeplinirea acestei obligaţii.„

Prin urmare este nevoie ca, până la adoptarea proiectului de lege, asociaţiile profesionale precum şi organismul specializat în organizarea, supravegherea, monitorizarea şi controlul activităţii jocurilor de noroc din România, să stabilească care sunt momentele relevante şi posibil de realizat, pentru a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, în vederea punerii acestei reglementari în acord cu practica activităţii specifice fiecărui tip de joc de noroc.

Prin dezbaterile ce vor avea loc, reprezentanţii entităţilor de mai sus, trebuie să solicite legislativului stabilirea clară a obligaţiilor ce revin fiecărui tip de joc de noroc, în aşa fel ca aceste obligaţii să poată fi puse în practică, să-şi atingă scopul prevăzut de directivă pentru a nu deveni doar o formalitate adminstrativă, birocratică, realizată cu costuri suplimentare şi chiar contrară obiectivelor directivei:

“În același timp, obiectivele de protecție a societății împotriva criminalității și de protecție a stabilității și integrității sistemului financiar al Uniunii ar trebui puse în balanță cu necesitatea de a crea un mediu de reglementare care să permită societăților să își dezvolte propriile afaceri fără cheltuieli disproporționate legate de conformitate.”

„Colectarea și prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal de către entitățile obligate ar trebui limitate la ceea ce este necesar pentru respectarea cerințelor prezentei directive, iar datele cu caracter personal nu ar trebui să facă obiectul unor prelucrări ulterioare într-un mod incompatibil cu scopurile respective. În mod special, ar trebui ca prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri comerciale să fie strict interzisă.”