XLVIII. Reglementarea specială a jocurilor de noroc în România

Așa cum am afirmat, în mai multe articole publicate, reglementarea specială a jocurilor de noroc din România trebuie să fie revizuită și modernizată pentru a corespunde principiului calității normelor interne comune dar mai ales pentru corelarea cu principiile și obiectivele ce trebuie atinse, în vederea armonizării cu documentele oficiale ale uniunii europene. Acest lucru ar trebui să se desfășoare pe două paliere: unul de urgență, pentru a salva de la faliment activitățile care au avut cel mai mult de suferit, ca urmare a restricțiilor impuse de stat, cu referire directă la jocurile de noroc de tip slot-machine, cazinouri și cluburi de poker iar al doilea palier trebuie să cuprindă revizuirea și armonizarea integrală a reglementărilor speciale pentru întreg domeniul de activitate.

Ne-am bucurat să aflăm, din întâlnirile directe pe care le-am avut cu ministrul finanțelor, că ministerul are în vedere realizarea acestor obiective, cu o transparență reală față de operatorii economici, de aceea în perioada următoare urmează să fie constituit, la nivel de minister, un Consiliu Consultativ cu reprezentanții asociațiilor de profil iar mai apoi vor avea loc întâlniri sectoriale, pentru a se demara revizuirea integrală a sistemului fiscal precum și prevederile reglementărilor speciale ale diverselor activități, inclusiv pentru activitatea jocurilor de noroc. De altfel, acest deziderat, se desprinde și din mesajele ministrului de finanțe, așa cum este cel transmis cu ocazia participării la evenimentul ”Performerii pieței de capital pentru anul 2021”, organizat de Bursa de Valori București, în care regăsim disponibilitatea rezolvării acestor probleme și situații dificile, apărute în ultima perioadă:

”În situații complicate, așa cum este cea de acum, cel mai important este să găsim soluții pentru un parteneriat real între stat, cetățeni, economie și capital astfel încât să identificăm cauzele vulnerabilităților și să consolidăm elementele sau pilonii de bază pe care se construiește o economie”, a declarat Adrian Câciu.

La întâlnirea reprezentanților Rombet cu ministrul de finanțe am prezentat soluțiile concrete pentru îndeplinirea celor două solicitări:

1.   Sprijin de urgență – având termen de aplicare până la 31.12.2022 - pentru organizatorii de jocuri de noroc tradiționale, cu cea mai afectată activitate ca urmare a restricțiilor impuse, cu referire directă la activitatea de tip slot-machine, cazinouri și cluburi de poker, cu următoarele măsuri:

a) taxa anuală, aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, se datorează pentru fiecare mijloc de joc şi se plăteşte în 12 rate lunare egale, pentru prima lună  până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată iar pentru celelalte 11 luni - până la data de 25 inclusiv a lunii în curs, pentru luna precedentă;

b) recalcularea și ajustarea proporțională a taxelor datorate, de organizatorii jocurilor de noroc, în funcție de modul de desfășurare a activității (programul orar) precum și ca urmare a respectării restricțiilor impuse privind nivelul exploatării spațiului, din capacitatea maximă. La calculul actualizat al taxei datorate se va avea în vedere nivelul taxei pe zi calendaristică, prin raportarea taxei anuale la numărul de zile din anul pentru care a fost eliberată autorizația. Operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale vor recalcula, declara și plăti valoarea recalculată, la termenele scadente, după caz, a taxelor anuale datorate. Punerea în aplicare se realizează prin adoptarea unui Ordin de președinte, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a reglementării speciale de urgență.

2.   Propuneri și soluții pentru completări sau modificări legislative, în vederea transparentizării, monitorizării și colectării mai eficiente a impozitelor și taxelor datorate:

a) Licența de organizare a jocurilor de noroc – să fie emisă în format electronic, cu termen de valabilitate de 10 ani iar anual se acordă viză, cu impunerea unor condiții de valabilitate;

b) Autorizație de exploatare a jocurilor de noroc – să fie emisă în format electronic, cu termen de valabilitate de 10 ani iar anual se acordă viză, cu impunerea unor condiții de valabilitate;

c) Revizuirea integrală și armonizarea sistemului național special de impozitare cu normele europene, prin stabilirea taxelor și impozitelor ca rezultat al nivelului serviciilor prestate prin faptul că acestea reprezintă impozite pe servicii, care sunt de plătit ca rezultat al livrării respectivelor servicii;

d) Eliminarea integrală a articolului 18 din Codul Fiscal, privind regimul special de impozitare – anacronic și depășit – și care nu respectă nici un principiu al fiscalității;

e) Digitalizarea activității ONJN inclusiv în ceea ce privește monitorizarea și supravegherea activității operatorilor pentru obținerea instant a datelor și operațiunilor desfășurate;

f) Revizuirea integrală a reglementărilor privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în România, inclusiv în ceea ce privește: eliminarea, de la jocul de noroc de tip tombolă a prevederii conform căreia premiile se acordă doar în natură precum și faptul că dreptul de proprietate asupra bunurilor acordate ca premii în cadrul fiecărei ediţii de joc va fi deţinut de organizator, anterior începerii ediţiei de joc, iar bunul va fi transmis participanţilor desemnaţi câştigători liber de orice sarcini; eliminarea taxelor de acces în locațiile specializate de tip cazinou sau cluburi de poker; eliminarea obligației tipăririi biletelor de bingo la Imprimeria Națională; reglementarea clară a modului de licențiere și autorizare a altor tipuri de jocuri de noroc decât cele prevăzute în reglementarea specială;

g) Toate documentele, depuse de organizatori sau solicitate de ONJN, se vor trimite în format electronic, cu semnătură electronică;

h) Revederea reglementărilor în ce privește jocul responsabil, pentru a se putea operaționaliza activitatea de prevenție, educație și tratare.

În acest sens, prima soluție ar fi deblocarea activității Departamentului Joc Responsabil din cadrul ONJN, prin revederea condițiilor de ocupare a posturilor vacante, inclusiv prin adaptarea nivelului de salarizare la condițiile pieței.

A doua soluție ar fi revenirea la prima variantă legislativă (OUG 77/2009, cu modificări), prin care activitatea de joc responsabil să fie desfășurată de o fundație/asociație finanțată de organizatorii de jocuri de noroc. Fundația sau asociația urmând să fie pusă în practică prin hotărâre de guvern sau ordin de președinte ONJN iar proiectele astfel derulate sa fie aprobate și monitorizate de ONJN. În sprijinul susținerii de a se reveni, la forma legală inițială a OUG 77, ne folosim de dispozitivul 50 al CCR, a Deciziei nr.15 din 22 ianuarie 2022 prin care, așa cum am susținut mereu, această formulă de înființare a fundației este o excepție de la prevederile OG 26 din 2000: „50. Cât privește opțiunea legiuitorului de a reglementa, prin derogare, alocarea directă a unor venituri bugetare în sprijinul COSR și CNP printr-o lege distinctă, care modifică și completează actul normativ în vigoare în materia organizării și exploatării jocurilor de noroc, precum și Legea educației fizice și sportului, Curtea nu are competența de a se pronunța, având în vedere marja largă de apreciere în materia fiscal-bugetară pe care Parlamentul, în calitate de autoritate suverană de reglementare, o deține. Distinct, însă, Curtea observă că cele două structuri sportive naționale – COSR și CNP – se disting dintre toate celelalte structuri sportive și, totodată, dintre alte asociații sau fundații persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, prin statutul și rolul stabilite prin lege, așa cum s-a arătat mai sus. De altfel, potrivit art.46 alin.(1) lit.f) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.39 din 31 ianuarie 2000, veniturile acestora provin și din „resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale”. Pe de altă parte, potrivit art.85 din aceeași ordonanță a Guvernului, persoanele juridice de utilitate publică – asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel – înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidenţa ordonanței menționate, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înfiinţării şi funcţionării lor. În acest sens, se constată că atât COSR, cât și CNP beneficiază de un statut special în rândul asociațiilor și fundațiilor, fiind organizații naționale, înființate prin Legea nr.69/2000, cu statut de asociație – persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, astfel că legiuitorul are deplina opțiune asupra modalității de acordare a unui sprijin financiar de la bugetul de stat, în limitele permise de alte legi incidente și de Constituție.”