XLXI. Asocierea în participaţie în activitatea jocurilor de noroc

Ca urmare a faptului că reglementarea specială a jocurilor de noroc din România permite, ca o excepție de la regula generală, exploatarea jocurilor de noroc în comun sau nu, între un organizator şi unul sau mai mulţi operatori economici sau persoane fizice, între care există un contract încheiat în condiţiile legii, din motive de natură fiscală, cea mai răspândită formă de exploatare a jocurilor de noroc în comun o reprezintă asocierea în participaţie.                                                 

Contractul de asociere în participație, conform prevederilor legale, cuprinde elemente obligatorii şi apoi clauze convenţionale, între părţi, cu prevederi specifice modului de organizare și exploatare a activității jocurilor de noroc.

A)    Elementele obligatorii, care trebuie avute în vedere la încheierea contractului de asociere în participație, în activitatea jocurilor de noroc, prezentate într-o formă sintetică, ar fi:

a) Stabilirea și descrierea clară a operațiunilor, pe care le vor întreprinde în comun, precum și precizarea faptului că se acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile sau pierderile realizate din aceste operațiuni;

b) Acest tip de contract, de asociere în participație, se probează numai printr-un înscris;

c) Asocierea în participație nu poate dobândi personalitate juridică şi nu constituie, faţă de terţi, o persoană distinctă față de persoana asociaţilor;

d) Terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de asociatul cu care a contractat;

e) Asociaţii exercită toate drepturile decurgând din contractele încheiate, de oricare dintre ei, dar terţul este ţinut exclusiv faţă de asociatul cu care a contractat, cu excepţia cazului în care acesta din urmă a declarat calitatea sa la momentul încheierii actului;

f) Orice clauză, din contractul de asociere, care limitează răspunderea asociaţilor faţă de terţi este inopozabilă acestora;

g) Orice clauză care stabileşte un nivel minim garantat de beneficii, pentru unul sau unii dintre asociaţi, este considerată nescrisă.

B)     Clauzele convenționale, în contractul de asociere în participație, pot să cuprindă:

a) Convenţia părţilor care vor determina: forma contractului; întinderea şi condiţiile asocierii; cauzele de dizolvare şi lichidare a acesteia;

b) Asociaţii rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziţia asociaţiei dar ei pot conveni că bunurile aduse în asociere, precum şi cele obţinute în urma folosirii acestora, să devină proprietate comună;

c) Bunurile puse la dispoziţia asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre asociaţi pentru realizarea obiectului asocierii, în condiţiile convenite prin contract şi cu respectarea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege;

d) Asociaţii pot stipula redobândirea în natură a bunurilor la încetarea asocierii;

e) Asociaţii, chiar acţionând pe contul asocierii, contractează şi se angajează în nume propriu faţă de terţi dar sunt ţinuţi solidar de actele încheiate de oricare dintre ei.

În vederea organizării şi conducerii contabilităţii precum şi pentru aplicarea tratamentului fiscal corespunzător, cei care au fost desemnați să conducă asocierea în participație, trebuie să ţină cont de faptul că:

a) Asocierile în participaţie nu dau naştere unei persoane impozabile separate;

b) Într-o asociere, între două sau mai multe persoane juridice române, veniturile și cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, conform prevederilor contractului de asociere;

c) Veniturile și cheltuielile, determinate de operațiunile asocierii, transmise pe bază de decont fiecărui asociat, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se iau în calcul pentru determinarea profitului impozabil al fiecărui asociat;

d) Documentele justificative aferente operațiunilor asocierii sunt cele care au stat la baza înregistrării în evidența contabilă, de către persoana desemnată de asociați, conform prevederilor contractului de asociere;

e) Societatea care conduce evidenţa asocierii în participaţie ţine evidenţa şi întocmeşte balanţe de verificare distincte față de cele corespunzătoare activităţii proprii;

f) Imobilizările corporale şi necorporale, puse la dispoziţia asocierii, sunt cuprinse în evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate;

g) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul dintre asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere;

h) La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie;

i)  La data bilanţului, bunurile de natura stocurilor, creanţelor, disponibilităţilor, precum şi a datoriilor asocierii în participaţie, se înscriu în situaţiile financiare anuale ale asociatului care conduce evidenţa asocierii.

„Decontul pentru operaţiuni în participaţie” este documentul justificativ, care se utilizează în toate domeniile de activitate, în care se efectuează operaţiuni în participaţie, pe baza căruia se decontează cheltuielile şi veniturile realizate din operaţiuni în participaţie, precum şi sumele ce urmează să fie virate între asociaţi.

Decontul se întocmeşte de către entitatea care ţine contabilitatea asocierii în participaţie, lunar sau la termenele prevăzute în contract, pe fiecare asociat, cu veniturile şi cheltuielile ce revin acestuia, pentru înregistrarea în contabilitatea proprie, potrivit cotelor prevăzute în contractele de asociere încheiate. Cheltuielile şi veniturile vor fi grupate pe conturi din clasele de conturi de cheltuieli şi venituri, potrivit planului de conturi aplicabil.

În decont se înscriu şi alte transferuri, reprezentând valoarea mijloacelor băneşti, a profitului realizat, amortizarea mijloacelor fixe şi alte sume rezultate din operaţiunile în participaţie.

Evidența contabilă a decontărilor din operaţiunile în participaţie, pentru activitatea asocierilor în participaţie, se ţine cu ajutorul contului 458 "Decontări din operaţiuni în participaţie", pe baza decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi.

Contul 458 "Decontări din operaţiuni în participaţie" este un cont bifuncţional;

1.  În creditul contului 458 "Decontări din operaţiuni în participaţie" se înregistrează:

- veniturile realizate din operaţiuni în participaţie transferate coparticipanţilor, conform contractului de asociere (701 la 781);

- cheltuielile primite prin transfer din operaţiuni în participaţie, inclusiv amortizarea calculată de proprietarul imobilizării (601 la 681);

- sumele primite de la coparticipanţi (512, 531).

2. În debitul contului 458 "Decontări din operaţiuni în participaţie" se înregistrează:

- veniturile primite prin transfer din operaţiuni în participaţie (701 la 781);

- cheltuielile transferate din operaţiuni în participaţie, inclusiv amortizarea calculată de proprietarul imobilizării, ce se transmite coparticipantului care ţine evidenţa operaţiunilor în participaţie conform contractelor (601 la 681);

- sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiunilor în participaţie (512, 531).

3. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate coparticipanţilor ca rezultat favorabil (profit) din operaţiuni în participaţie, precum şi sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţiuni în participaţie.

4. Soldul debitor al contului reprezintă sumele de încasat de la coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţiuni în participaţie, precum şi sumele ce urmează a fi încasate de coparticipanţi din operaţiuni în participaţie ca rezultat favorabil (profit).

Seria de articole "Practica jocurilor de noroc" va continua.