XLXIV. Pariurile statului - având drept miză supraviețuirea organizatorilor de jocuri de noroc din România - ca urmare a ultimelor modificări legislative

La jumătatea anului 2022 toţi actorii din economia românească au fost nevoiți să participe sau să urmărească dezbaterile sau analizele economice, publice sau private, în încercarea de a desluşi, cât mai repede, consecinţele de ordin organizatoric, administrativ ori social dar mai ales pentru a calcula efectele nedorite asupra profitabilităţii sau rentabilității propriei activități, ca  urmare a intrărilor în vigoare, din iulie 2022 și până în 1 ianuarie 2023, a mult discutatelor modificări legislative, privind „reașezarea și optimizarea sistemului fiscal românesc”, să determine influențele acestor modificări asupra nivelului de fiscalizare și taxare a propriei activități, noul mod de reîncadrare, din punct de vedere fiscal, a unor activități economice.

Aceste reașezări sau armonizări fiscale (care de fapt nu sunt altceva decât creșteri substanțiale de impozite și taxe, scoase din jobenul politicienilor) nu aveau cum să ocolească activitatea organizatorilor de jocuri de noroc, acestora fiindu-le dedicată, în mod expres, OG 15 din 2022,  fapt pentru care, în cele ce urmează, vom încerca să sintetizăm unele dintre aceste aberații de natură fiscală, cu consecințe greu de anticipat, asupra mediului de afaceri din acest domeniu.

I.                 Modificări privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, impuse de adoptarea Ordonanței Guvernului nr.15 din 2022:

1. Au fost majorate, începând cu data de 18 iulie 2022, toate taxele anuale de licență, cel mai mare nivel de majorare fiind de 400%, în cazul pariurilor în cotă fixă tradiționale, urmată de majorarea  taxelor anuale de licență pentru jocurile de noroc tradiționale de tip slot-machine, cu 375%, precum și majorarea taxei anuale de licență pentru activitățile online, cu 144%;

2. Au fost majorate, începând cu data de 18 iulie 2022, toate taxele anuale de autorizare, cel mai mare nivel de majorare fiind de 144% pentru activitatea de jocuri de noroc online, urmată de o majorare de 128% a taxelor anuale pentru activitatea                      slot-machine, jocuri tradiționale;

3. A fost majorată taxa de viciu, cu 125%, această taxă urmând să fie plătită anticipat și în rate egale, de la 18 iulie 2022, indiferent dacă mijlocul de joc este sau nu în funcțiune (aceste mijloace de joc devin implicit un viciu doar prin achiziția și existența lor);

4. Au fost generalizate, pentru toate tipurile de jocuri de noroc, taxele administrative, pentru încasări suplimentare, sub forma: 1) taxă analiză documentaţie: a) jocuri online - 3.000 euro și b) jocuri tradiționale - 500 euro; 2) taxă eliberare licență - ambele tipuri de jocuri - 9.500 euro; 3) taxă analiză documentaţie solicitare autorizare jocuri de noroc - 150 euro; taxă analiză documentaţie, solicitare integrare jocuri noi sau recertificare jocuri pe platforma de jocuri de noroc la distanţă - 150 euro;

5. A fost introdusă o așa numită „taxă de promovare” a activităţilor de jocuri de noroc, reprezentând 5% din valoarea contractelor de publicitate, o „armonizare” nouă dar și o invenție fiscală absolut original românească;

6. Au fost modificate termenele de plată, pentru contribuțiile stabilite pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, respectiv pentru primul an de licenţă, în termen de 10 zile de la data aprobării documentaţiei, iar pentru anii următori, până la data de 25 ianuarie a fiecărui an;

7. Statul român a prevăzut, prin această OG 15 din 2022, faptul că în situaţia încetării valabilităţii licenţei, din orice motive, pentru anul de licenţă în care survine situaţia de fapt și care are ca efect încetarea valabilităţii acesteia, contribuţia anuală se datorează integral, precum și faptul că „în situaţia în care un organizator de jocuri de noroc doreşte încetarea activităţii, înainte de expirarea valabilităţii licenţei de organizare şi autorizaţiilor de exploatare emise în favoarea acestuia, are obligaţia notificării O.N.J.N. în acest sens şi totodată a achitării diferenţei rămase de plată din taxele aferente desfăşurării activităţii jocurilor de noroc”. Presupun că cei care au propus, precum și cei care au aprobat aceste prevederi, s-au inspirat mai degrabă din perioada fanariotă, perioadă în care trebuiau plătite integral „dările” chiar dacă recoltele au fost compromise natural, „supușii” fiind obligați, prin diverse metode, să achite dijma pentru stăpân. Aceste reguli nu mai au ce să caute într-o lume modernă și democrată, iar investitorii, din acest domeniu, trebuie să fie tratați similar cu toți ceilalți investitori, să beneficieze de egalitate de tratament și nu trebuie să fie sub nici o formă discriminați, altfel toate aceste principii și reguli democratice nu vor fi altceva decât niște noțiuni, pe care ne-am angajat că le vom respecta, odată cu aderarea le UE, dar care, în fapt, sunt total ignorate sau încălcate, prin adoptarea unor reglementări absolut „originale”;

8. De asemenea, prin modificările aduse reglementărilor speciale ale jocurilor de noroc, din data de 18 iulie 2022, contravențiile, prevăzute de aceste reglementări, exclud aplicarea avertismentului precum și faptul că amenda aplicată se poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, la jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ iar agentul constatator trebuie să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Este același tratament „egal” și „nediscriminator”, de care aminteam mai sus, chiar dacă constituțional este obligatorie respectarea acestor drepturi și libertăți fundamentale, pentru toți reprezentanții statului român, așa cum sunt ele prevăzute în „ Carta drepturilor fundamentale a UE” precum și în „Declarația Universală a Drepturilor Omului”.

II. Modificări privind aplicarea Codului Fiscal, aduse prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 16 din 2022:

1. A fost modificat modul de impozitare al veniturilor participanților la jocurile de noroc, începând cu data de 1 august 2022, cu impunere și apoi stopaj la sursă, prin aplicarea unei grile de impozitare de 3%, 20% și 40%, cu o creștere de 300% a primului nivel, o creștere de 125% a nivelului doi al grilei și o creștere de 160% a nivelului trei al grilei de impozitare, concomitent cu reducerea nivelului maxim pentru fiecare nivel, respectiv de la 66.750 lei la 10.000 lei, pentru primul nivel, de la 445.000 lei la 66.750 lei, pentru al doilea nivel, și apoi, cu impozitare maximă, de 40%, pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei;

2. A fost decisă excluderea persoanelor juridice române, care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, de la posibilitatea aplicării impozitului pe venit, de natura microîntreprinderilor, începând cu 1 ianuarie 2023;

3. A fost decisă majorarea impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, începând cu data de 1 ianuarie 2023, astfel, veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari, asociaţi sau investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor sau câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor, asociaţilor sau investitorilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende sau câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.