XLXV. Haiducie guvernamentală în activitatea jocurilor de noroc

Am susținut mereu că reglementarea jocurilor de noroc în România are nevoie de o urgentă armonizare cu normele europene, cu principiile și regulile prevăzute în documentele instituțiilor europene, altfel această activitate tinde să rămână mereu „cenușăreasa” și „oaia neagră” a politicienilor și guvernanților, pentru perioade de campanie electorală sau necesități urgente de acoperire a găurilor din bugetul de stat.

Devenisem, la un moment dat, chiar optimist și declaram fără reținere că: „Ne-am bucurat să aflăm, din întâlnirile directe pe care le-am avut cu ministrul finanțelor, că ministerul are în vedere realizarea acestor obiective, cu o transparență reală față de operatorii economici, de aceea în perioada următoare urmează să fie constituit, la nivel de minister, un Consiliu Consultativ cu reprezentanții asociațiilor de profil iar mai apoi vor avea loc întâlniri sectoriale, pentru a se demara revizuirea integrală a sistemului fiscal precum și prevederile reglementărilor speciale ale diverselor activități, inclusiv pentru activitatea jocurilor de noroc. De altfel, acest deziderat, se desprinde și din mesajele ministrului de finanțe, așa cum este cel transmis cu ocazia participării la evenimentul ”Performerii pieței de capital pentru anul 2021”, organizat de Bursa de Valori București, în care regăsim disponibilitatea rezolvării acestor probleme și situații dificile, apărute în ultima perioadă:

”În situații complicate, așa cum este cea de acum, cel mai important este să găsim soluții pentru un parteneriat real între stat, cetățeni, economie și capital astfel încât să identificăm cauzele vulnerabilităților și să consolidăm elementele sau pilonii de bază pe care se construiește o economie”, a declarat Adrian Câciu.”

Evoluția ulterioară, de punere în practică a celor declarate mai sus, a demonstrat că niciodată nu trebuie să mai crezi în promisiunile politicienilor, ba mai mult decât atât trebuie să te aștepți ca aceste promisiuni să fie realizate exact pe dos și mai ales fără nici un pic de respect față de cei care au crezut că se poate face politică și altfel decât cu barda și toporul guvernamental.

Merită să vedem puțin cum au fost concretizate aceste armonizări necesare și mai ales cum a ales trioul guvernamental să sprijine această activitate, după doi ani de restricții, perioadă în care taxele și impozitele acestui domeniu de activitate, au trebuit să fie plătite:

1. Taxa de licență, pentru organizarea  jocurilor de noroc, începândcu data de 18 iulie 2022, au fost „armonizate”, din necesitatea de a umple buzunarele activiștilor proaspăt numiți, care trebuie răsplătiți așa cum se cuvine și respectând toate declarațiile publice că nu se majoarează nici o taxă, că doar nu se face așa ceva în perioadă de criză economică, armonizarea a fost făcută astfel: 

i) pentru loteria română, activitate din propria ogradă, armonizarea prin creștere este de 117%;

ii) pentru activitatea de pariuri în cotă fixă taxa este armonizată în creștere cu 400%; 3) pentru slot-machine o armonizare în creștere de 375%; 4) pentru jocurile de noroc online armonizarea guvernamentală este de 260%; etc.

2. Taxa de autorizare pentru exploatarea jocurilor de noroc, începând cu data de 18 iulie 2022, au fost „armonizate”, astfel: 1) pentru loteria română, activitate din propria ogradă, armonizarea prin creștere este de 111%; 2) pentru activitatea de pariuri în cotă fixă taxa este armonizată în creștere cu 113%; 3) pentru slot-machine o armonizare în creștere de 128%; 4) pentru jocurile de noroc online armonizarea guvernamentală este de 144%; etc.

3. Taxe administrative sub forma: 1) taxă analiză documentaţie: a) jocuri online - 3.000 euro și b) jocuri tradiționale - 500 euro; 2) taxă eliberare licență - ambele tipuri de jocuri - 9.500 euro; 3) taxă analiză documentaţie solicitare autorizare jocuri de noroc 150 euro; taxă analiză documentaţie, solicitare integrare jocuri noi/recertificare jocuri pe platforma de jocuri de noroc la distanţă, 150 euro. Aici trebuie menționat faptul că  Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) are buget propriu şi este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;

4. Taxa de promovare, a activităţilor de jocuri de noroc, reprezentând 5% din valoarea contractelor de publicitate, o armonizare nouă dar și o invenție fiscală absolut original românească, fără nici o noimă, reprezentând doar un nou mod de haiducie guvernamentală românească.

Desigur că rămân o serie de întrebări retorice, nimeni nu se așteaptă să și primească vreun răspuns, la modul discriminator, abuziv, arbitrar și discreționar în care s-a acționat pentru adoptarea celor două acte normative (OG 15 și OG 16 din 2022):

1. De ce nu a fost respectat principiul privind certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale?

2. De ce nu a fost respectat principiul privind justeţea impunerii sau echitatea fiscală pentru a se asigura că sarcina fiscală a fiecărui contribuabil este stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia?

3. De ce nu este respectat faptul că propunerile legislative, proiectele de legi şi celelalte proiecte de acte normative vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului?

4. De ce proiectele actelor normative nu cuprind soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, prin faptul că la data adoptării acestora existau, în termene de valabilitate, atât licențe de organizare cât și autorizații de exploatare a jocurilor de noroc?

5. De ce au fost adoptate cele două ordonanțe deși art. 51 și 52 din TFUE, punctul 25 al Directivei 2006/123 precum și jurisprudența CJUE stabilesc cât se poate de clar faptul că restricțiile care pot fi impuse în activitatea jocurilor de noroc sunt exclusiv referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor, normele adoptate au adăugat la restricții și nivelul precum și modalitatea de plată a taxelor și impozitelor, așa cum rezultă și din Notele de fundamentare a celor două acte normative (OG 15 și OG 16 din 2022)?

6. De ce au fost adoptate prevederi de natură arbitrară și discreționară în modul de desfășurare a acestei activități, contrar prevederilor privind accesul liber la activitățile economice?

7. De ce este condiționată întreaga activitate, de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, de plata în avans a unor sume de natura impozitelor și taxelor, contrare reglementărilor europene care limitează restricțiile ce pot fi impuse doar la ordine publică și protecția consumatorilor?

8. De ce toate taxele, din domeniul jocurilor de noroc, pot avea un nivel stabilit arbitrar și termene de plată discreționare, față de alte activități economice, în condițiile în care acestea sunt definite de Regulamentul UE 549 din 2013 (obligatoriu de aplicat) ca fiind impozite stabilite ca urmare a nivelului serviciului prestat din această activitate?

9. De ce toate modificările adoptate au fost făcute fără respectarea principiilor privind nediscriminarea și neaplicarea unui tratament diferit? De asemenea nu a fost respectată neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, neasigurând, prin nivelul impunerii, condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin. Ba din contră, prin toate măsurile luate, autoritățile au creat condiții privilegiate față de activitatea proprie, desfășurată prin intermediul Loteriei Române, prin încălcarea, în acest fel, a tuturor prevederilor privind concurența?