XLXXV. Luptă continuă a „legislativului” precum și a „executivului” pentru închiderea jocurilor de noroc tradiționale din România

A venit toamna 2023 și organizatorii de jocuri de noroc din România sunt obligați să urmărescă neputincioși cum două din puterile de stat ale României, respectiv „puterea legislativă” și „puterea executivă”, se concurează între ele prin propunerile care le fac, în vederea adoptării unor măsuri care să conducă, în final, la dispariția jocurilor de noroc tradiționale. 

Gravitatea unor asemenea măsuri preconizate o reprezintă faptul că nimeni nu își propune, înainte ca acestea să producă efecte, să facă verificări, prin intermediul unor analize, studii sau cercetări, pentru a afla care vor fi efectele unor asemenea măsuri asupra: destinației bunurilor precum și a dotărilor din locațiile care urmează să fie închise și la ce valoare se situează pierderile ce urmează să fie înregistrate de operatorii economice afectați; stabilirea unor măsuri adecvate în vederea recuperării unor investiții efectuate, pentru funcționarea legală a acestor locații, după stabilirea nivelului acestora; care este soarta contractelor încheiate, de deținătorii de spații, pentru închirierea acestora, cu cei care exploatează acest sector de activitate; ce se întâmplă cu salariații, din aceste locații, care au încheiate, cu acești angajatori, contracte de muncă pe perioadă nedeterminată; ce se întâmplă și care sunt valorile  contractelor celor care asigură serviciile necesare pentru funcționarea legală a locațiilor existente, dar care urmează să fie închise; cum vor influența aceste măsuri activitățile: mass-media, sociale, culturale sau sportive, pentru care există deja încheiate contracte de publicitate sau sponsorizare, cu organizatorii de jocuri de noroc iar, ca urmare a acestor măsuri, clauzele contractuale nu vor mai putea să fie îndeplinite, etc.

Să urmărim, mai departe, cum anume își propun, cele două puteri reprezentative ale statului român, să intervină în activitatea jocurilor de noroc și care sunt modificările preconizate:

1.  „Puterea legislativă” urmează să adopte, cât mai repede posibil, proiectul de lege, votat în unanimitate la Senat, aflatacolo sub numărul L312/2023, fiind apoi trimis, pentru votul decisiv, la Camera Deputaților, sub numărul PL-x 495/2023, iar legiuitorul, prin reprezentanții săi, își propune următoarele:

a) Interzicerea în incinta locațiilor de jocuri de noroc a persoanelor autoexcluse sau indezirabile;

b) Licența de organizare a jocurilor de noroc să se acorde în funcție de numărul de locuitori, dovedit prin adeverință eliberată de autoritatea administrației publice locale, astfel încât să existe cel mult un punct de lucru la 20.000 de locuitori;

c) Existența obiectului unic de activitate, respectiv, organizarea de jocuri de noroc;

d) Sistemul informatic central al organizatorului trebuie să aibă un sistem de înregistrare și de identificare a participanților la joc, precum și un sistem pentru păstrarea și transmiterea în timp real către un server în oglindă și un server de siguranță, aflate pe teritoriul României și puse gratuit la dispoziția O.N.J.N., a sesiunilor de jocuri de noroc simultane, a fiecărei taxe de participare plasate de fiecare jucător, precum și câștigul plătit fiecărui jucător.

Sistemul informatic central trebuie să asigure în mod obligatoriu înregistrarea automată, în timp real, a tuturor tranzacțiilor, încasărilor și plăților realizate în relația cu jucătorii, precum și a altor operațiuni financiare, în serverul de siguranță și să transmită rapoarte centralizatoare periodic, în serverul în oglindă, aflate la dispoziția O.N.J.N.;

e) Spațiul propus este situat la cel mult 50 m de limita teritorială a orașului/municipiului ori a comunei, inclusiv a municipiului București, astfel cum este prevăzut la art. 95 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ și obligația de a deține avizul de amplasament, eliberat de consiliul local al unității administrativ-teritoriale competente;

f) Spațiul propus spre autorizare nu este situat la mai puțin de 300 m de un așezământ de învățământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, un așezământ de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase și altele asemenea sau în incinta acestora; se interzice desfășurarea de jocuri de noroc în spații care datorită amplasării ar conduce Ia obstrucționarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locații de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, stații ale mijloacelor de transport în comun etc.);

g) În localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori nu se poate acorda autorizație de exploatare a jocurilor de noroc;

h) Aceste prevederi nu se aplică spațiilor în care se desfășoară jocurile loto tradiționale și la distanță, noroc, noroc plus și super noroc, expres și lozuri, exploatate de Loteria Română;

i) Numărul maxim de mijloace de joc care pot fi exploatate de același operator economic este de 20 de slot-machine;

j) Anterior începerii activității pe raza unei localități, operatorul economic licențiat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență va informa, în termen de 5 zile, prin adresă, autoritatea administrației publice locale competente despre începerea activității, comunicându-i data începerii activității și transmițându-i copii de pe licența și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească locațiile în care sunt exploatate jocurile de noroc, condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de joc, condițiile referitoare la regulamentele de joc și regulamentele interne în vederea acordării autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, precum și obligațiile care le revin organizatorilor în vederea menținerii valabilității acestora se stabilesc prin normele metodologice de aplicare;

k) Operatorii de jocuri de noroc licențiați au obligația de a se conforma noilor prevederi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia;

l) În termen de 3 luni, de la data publicării în Monitorul Oficial, Guvernul va modifica în mod corespunzător Normele metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009.

m) Autorizarea desfășurării activității jocurilor de noroc de către autoritățile publice locale.

2.  „Puterea executivă” intenționează, la rândul ei, să intervină în activitatea jocurilor de noroc, propunând adoptarea unei Ordonanțe de urgență, care nu este asumată, dar care circulă în spațiul public, iar măsurile propuse urmăresc, în principal:

a) Obligativitatea de a înmatricula în România o societate comercială care solicită licență și autorizație pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în România (inclusiv online);

  b) Organizarea și exploatarea jocurilor de noroc să se realizeze exclusiv de deținătorul de licență și autorizație, fiind eliminată posibilitatea de a se organiza și exploata jocuri de noroc și de către persoane care nu sunt licențiate sau autorizate, pe bază de contract, cu un deținător de licență și autorizație;

  c) Eliminarea jocurilor de noroc temporare;

  d) Eliminarea jocurilor de noroc de tip slot-machine cu risc limitat;

  e) Menținerea obligației de a identifica persoanele care intră în locația de jocuri de noroc dar se transferă la ONJN obligația de a ține registrul cu indezirabilii și autoexclușii;

f) Plata taxei de autorizare este lunară și pentru cazinouri, cluburi de poker și slot-machine, dar se datorează în avans, pentru luna următoare, dar se acordă posibilitatea de a beneficia de o bonificație de 10% în cazul în care se achită taxa anuală anticipat;

g) Nu se pot comercializa băuturi alcoolice în locațiile specializate și nu pot avea acestea acces direct către un comerciant;

h) Jack-pot-ul se descarcă obligatoriu în creditul mașinii de joc iar condițiile de constituire și acordare trebuie să fie înscrise în Regulamentul de joc, aprobat înainte de punerea în aplicare;

i) Creștere substanțială a contribuțiilor la jocul responsabil, puse la dispoziția ONJN, dar și o mărire considerabilă a taxelor anuale precum și a garanțiilor ce trebuie constituite.

Rămâne de văzut, pe măsură ce legislativul sau executivul adoptă aceste proiecte, cum anume o să se comporte cea de-a treia putere în stat, respectiv puterea judecătorească, în condițiile în care operatorii afectați de aceste măsuri vor solicita intervenția acesteia. Aceste acțiuni, pentru intervenția unei puteri judecătorești, trebuie să dovedească faptul că au fost vătămați într-un drept al lor ori într-un interes legitim, solicitând anularea măsurilor, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce le-a fost cauzată, ca urmare a acestor intervenții brutale, prin nesocotirea drepturilor și libertăților fundamentale, garantate atât de Constituția României precum și de normele europene sau internaționale, prin faptul că:

a)  Dispozițiile adoptate sunt neclare, contradictorii și incomplete, ceea ce le face imposibil de aplicat în mod uniform;

b) Dispozițiile adoptate aduc atingere principiului securității juridice, prin faptul că creează incertitudine și instabilitate în raporturile juridice;

c) Dispozițiile adoptate sunt retroactive, aplicându-se unor fapte sau situații juridice produse anterior intrării lor în vigoare;

d) Dispozițiile adoptate nu respectă principiul proporționalității, întrucât nu sunt necesare pentru atingerea scopului urmărit;

e) Dispozițiile adoptate aplică un tratament diferit capitalului privat față de capitalul de stat, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii.