XLXXXIII. Autoexcluderea si jucatorii indezirabili

Organizatorii de jocuri de noroc sunt siliți, ca urmare a unor reglementări lipsite de soluție practică, să se apere de o cămătărie profesională organizată și sprijinită involuntar de autorități

Știm deja că în țara noastră au fost adoptate o serie de norme naționale speciale, pentru activitatea jocurilor de noroc, unde sunt impuse o serie de condiții și restricții obligatorii, privind modul de organizare și exploatare a acestora, toate aceste condiții și restricții realizându-se sub o strictă și continuă activitate de monitorizare și supraveghere precum și un control permanent al statului. În acest fel România s-a conformat normelor europene care prevăd faptul că, aceste condiții și restricții, sunt acceptate numai ca măsuri excepționale și totodată trebuie să fie date asigurări că regimul special al acestora este adoptat doar pentru motive de ordine publică, siguranță sau sănătate publică  precum și faptul că toate aceste condiții și restricții sunt proporționale și aplicate în mod coerent și sistematic.

Din păcate, unele dintre condițiile și restricțiile impuse organizatorilor de jocuri de noroc, au fost adoptate pripit, fără o analiză temeinică și fără consultarea prealabilă a profesioniștilor din domeniu. Aceste condiții și restricții s-au dovedit a fi bariere insurmontabile în practică, punând la grea încercare organizatorii, care, în ciuda eforturilor depuse, nu le pot aplica și respecta fără o intervenție normativă, completă, clară și nediscriminatorie, din partea autorităților competente. În acest sens, un exemplu concret îl constituie condițiile și restricțiile legate de autoexcluderea jucătorilor precum și tratamentul individual ce trebuie aplicat jucătorilor indezirabili, dar care, în lipsa unor norme de aplicare clare și precise, sunt imposibil de pus în practică. Evoluția reglementărilor, pe această temă, privită și analizată în succesiune, este prezentată mai jos:

O primă normă, empirică și inadecvată scopului urmărit, este adoptată prin Hotărârea de punere în aplicare a legislației jocurilor de noroc, în anul 2016, prin intermediul căreia sunt transferate, în mod exclusiv și individual operatorilor de jocuri de noroc online, obligațiile privind: 1) punerea la dispoziția jucătorilor a unei facilități pentru o solicitare privind autoexcluderea de la joc, temporară sau permanentă; 2) să informeze, pe acești jucători, cu privire la opţiunea de consiliere şi tratament al dependenţei patologice de jocuri de noroc într-un centru de tratament; 3) să păstreze un registru, cu acești jucători, pe care îl prezintă, la cerere, organelor de control. Există, în această normă, și o trimitere la toți organizatorii de jocuri de noroc, în ceea ce privește  faptul că „bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile vor fi întocmite de organizatori, transmise către Fundaţia de interes public şi gestionate de aceasta, şi vor fi puse gratuit la dispoziţia ONJN, a organelor de poliţie şi a operatorilor licenţiaţi, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”

Această primă normă reprezintă, așa cum se poate observa din text, o soluție comercială, pentru organizatorul de jocuri de noroc online, prin intermediul căreia acesta este obligat să-i permită consumatorului să depună solicitarea prin care renunță la orice oferte comerciale și-l anunță, pe această cale, că nu mai dorește să participe la activitatea de jocuri de noroc organizate de acesta, în mod permanent sau doar o anumită perioadă de timp. Această obligație revine, individual, fiecărui organizator de jocuri de noroc online, având la bază principiul general al posibilității clientului de a-și selecta comerciantul adecvat nevoilor și dorințelor sale. Trebuie menționat faptul că această normă, care este în vigoare la această dată, nu este în contradicție cu norma principală, adoptată ulterior, fundamentată pe principiul special al restricțiilor, motivate de siguranța sau sănătatea publică, ca măsură de prevenție a consumului excesiv ori de prevenire a dependenței de jocurile de noroc. De asemenea trebuie precizat și faptul că ultima normă, care avea valabilitate pentru toți organizatorii de jocuri de noroc, a devenit, ulterior, inaplicabilă fie prin abrogare implicită (incompatibilitate sau reglementare nouă) fie prin abrogare tacită, ca urmare a modificărilor normei legale de rang superior.

A doua normă, adoptată de această dată ca normă primară, este elaborată și justificată sub imperiul siguranței sociale și impusă ca restricție generată de necesitatea prevenirii pericolului care poate afecta sănătatea publică. Această prevedere reprezintă un răspuns la presiunile făcute de societatea civilă, fiind concepută ca o măsură rapidă pentru cei care doresc să prevină sau să elimine problemele sociale, legate de participarea la jocurile de noroc, inclusiv cele de dependență. Prin adoptarea acestui act normativ se instituie unele condiții și restricții, în organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu aplicabilitate pentru toți organizatorii de jocuri de noroc, aceștia având obligația: a) să întocmească, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile, constituite la nivelul organizatorului, apoi acestea se arhivează, prin grija acestuia, pentru păstrare pentru minimum 5 ani de la constituire; b) să identifice persoanele care intră în incinta locaţiilor în care se organizează şi se exploatează jocuri de noroc şi vor ţine evidenţa, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire; c) să dovedească, la autorizare, că  deţin mijloacele tehnice necesare pentru întocmirea bazelor de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile.

Cu toate că în expunerea de motive este arătat scopul urmărit, de inițiatorul acestei prevederi, respectiv cel al dreptului oricărui jucător de a renunța la jocurile de noroc, pentru eliminarea posibilităților de a deveni un jucător cu probleme patologice  precum și dreptul oricărui organizator de jocuri de noroc să își selecteze jucătorii, în conținutul acesteia se regăsesc o serie de condiții și restricții inaplicabile, cum ar fi: 1) întocmirea unei baze de date, în format electronic, cu toți jucătorii care se autoexclud  sau devin indezirabili pentru organizator – această prevedere este practic tot o renunțare individuală, a oricărui jucător, la un parteneriat comercial cu organizatorul de jocuri de noroc, fără ca jucătorul respectiv să renunțe la jocurile de noroc organizate de alți operatori. Nici măcar acest aspect nu rezultă din prevederea legală, deoarece textul de lege spune că este obligatoriu să fie creată această bază de date, în format electronic și păstrată timp de cinci ani, dar nu prevede, în mod expres, că nu este permisă participarea la jocurile de noroc a celor autoexcluși sau a celor deveniți indezirabili; 2) identificarea de către organizatorii de jocuri de noroc tradiționale, a tuturor persoanelor care intră în locațiile în care se organizează și exploatează jocuri de noroc, fără să fie stabilit și scopul final al acestei obligații și de ce sunt identificate persoanele respective și nici scopul pentru care se arhivează aceste date sau motivul păstrării acestora timp de cinci ani; 3) nu este stabilit nici modul și condițiile în care, solicitantul unei autorizații, trebuie să facă dovada că deţine mijloacele tehnice, pentru întocmirea bazelor de date referitoare la persoanele autoexcluse sau indezirabile, motiv pentru care asemenea prevederi sunt absolut lipsite de soluții practice pentru conformare.

În sfârșit, cea de-a treia normă, adoptată tot ca normă primară, în vigoare la acest moment, modifică și completează integral norma a doua și este adoptată în regim de urgență, stabilind o serie de măsuri, pe care trebuie să le întreprindă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), precum și o serie de obligații, pe care trebuie să le îndeplinească cei care organizează și exploatează această activitate, astfel:

1) ONJN-ul este obligat: a) să adopte bazele de date, în care sunt cuprinse toate persoanele autoexcluse precum și persoanele declarate indezirabile; b) să gestioneze şi actualizeze permanent aceste baze de date, pe baza solicitărilor primite direct de la jucători sau prin intermediul organizatorilor; c) să ia masurile necesare pentru ca organizatorii de jocuri de noroc să aibă acces, în timp real, la aceste baze de date; d) să asigure securitatea bazelor de date, pentru persoanele înregistrate, în vederea asigurării protecţiei persoanelor fizice, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal precum şi cele privind libera circulaţie a acestor date;

2) Toți organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați: a) să primească solicitările de autoexcludere, depuse de jucători, pe care trebuie să le transmită către ONJN, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării acestora; b) să adopte, prin decizii interne, listele cuprinzând persoanele care au fost declarate indezirabile și pe care să le transmită la ONJN, în termen de 5 zile lucrătoare, de la data de întocmire ori de modificare a acestora, împreună cu argumentele privind motivele care au stat la baza acestei măsuri;

3) Organizatorii de jocuri de noroc tradiționale sunt obligați: a) să nu permită accesul în incinta locaţiilor, în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, a persoanelor autoexcluse şi indezirabile, care se regăsesc în bazele de date ale ONJN, baze de date accesate de organizator, în timp real, la momentul verificării identității jucătorilor.

Aceste prevederi, cu dispoziția de aplicabilitate imediată, necesitau adoptarea, tot în regim de urgență, similar cu norma primară, unor norme metodologice de punere în aplicare, în așa fel încât măsurile prevăzute precum și obligațiile stabilite să se regăsească în proceduri practice privind:

a) Procedura detaliată de autoexcludere: stabilirea clară a pașilor ce trebuie urmați de persoanele care doresc să se autoexcludă, inclusiv modalitatea de depunere a cererii, informațiile necesare, termenele de procesare precum și modalitatea de comunicare a deciziei;

b) Crearea unei baze de date centralizate: dezvoltarea unei baze de date la nivel național, gestionată și actualizată permanent de autoritatea competentă și care trebuie să conțină informațiile necesare despre persoanele autoexcluse. Această bază de date ar trebui să fie accesibilă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, în timp real, dar securizată în așa fel încât accesul să se facă strict pentru verificarea unui jucător, fără a avea acces la întregul conținut al bazelor de date, verificarea fiind realizată prin simpla interogare a sistemului, după introducerea unui cod unic de identificare (codul numeric personal sau un alt cod de verificare);

c) Implementarea unor măsuri de verificare a identității: introducerea unor proceduri clare de verificare a identității, la intrarea în locațiile specializate, pentru a preveni accesul persoanelor autoexcluse;

d) Sistemul procedural privind declararea, de către fiecare organizator de jocuri de noroc, a persoanelor indezirabile, prin stabilirea generală a motivelor pentru care pot să fie emise deciziile interne, respectiv: perturbă ordinea și liniștea publică; adoaptă un comportament agresiv sau violent față de organizator sau față de ceilalți jucători; sunt suspectate de comiterea unor fapte ilegale; încalcă regulamentul de joc al organizatorului, etc.;

e) Conținutul deciziei organizatorului pentru a declara indezirabil un jucător, și care trebuie să cuprindă: datele de identificare ale persoanei declarate indezirabile; motivele care au stat la baza acestei măsuri; durata interdicției de a participa la jocuri de noroc.

Parcurgând aceste ultime prevederi legale, intrate în vigoare la data de 6 octombrie 2024, nu poți să nu constați faptul că, în lipsa unor norme clare, complete și nediscriminatorii de punere în aplicare a acestor prevederi, sancțiunile sub forma unor amenzi, între 50.000 – 100.000 lei, prevăzute pentru nerespectarea acestor modificări, ar trebui să fie stabilite în sarcina celui care se face vinovat, de faptul că nu a luat măsurile necesare, pentru punerea în aplicare a acestor prevederi.

De asemenea, prin faptul că nu au fost adoptate aceste norme, pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, a apărut, în mod firesc și natural, oportunitatea unor „cămătari legali” care să promită, în schimbul unor sume fixe, inițierea unor acțiuni civile, în vederea recuperării sumelor jucate, de către cei care au depus cererea de autoexcludere, fără nici cea mai mică remușcare a faptului că prin acest demers, de fapt, incită pe aceștia la un alt tip de joc, denumit în zona nereglementată ”jocul alba-neagra”.

Sperăm că autoritățile statului, măcar acum în ceasul al 12-lea, îi vor lăsa, pe acești profitori de ocazie, cu buzele umflate și buzunarele goale, oferindu-le în schimb măcar satisfacția deplină a faptului că au încercat să deslușească, fie și doar teoretic, tainele reglementărilor speciale privind activitatea jocurilor 

Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, Vicepreședinte FedBet și Președinte ROMBET