XXV. Principiile și măsurile privind responsabilitatea socială a jocurilor de noroc

Principiile și măsurile privind  responsabilitatea socială a jocurilor de noroc

Reglementările speciale, privind administrarea monopolului de stat în România, prevăd o serie de restricții, în ceea ce privește acordarea dreptului de organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc, impunând concomitent și respectarea următoarelor principii:

a) aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, având în vedere principiile legalităţii, imparţialităţii, rolului activ şi disponibilităţii;

b) protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dependenţei acestora de jocuri de noroc;

c) protecţia participanţilor astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă şi transparentă;

d) asigurarea respectării prevederilor legale incidente în domeniu;

e) prevenirea unor posibile ingerinţe în rezultatele sportive în vederea protejării mişcării sportive.

Administrarea monopolului de stat privind organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României se realizează de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Pe lângă O.N.J.N. a fost înfiinţată o activitate, finanţată integral din venituri proprii, pentru punerea în practică a măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, respectiv pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc prin:

· activităţi şi programe de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc;

· prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc;

· realizarea promovării şi publicităţii responsabile;

· soluţionarea promptă şi eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc şi un jucător.

Punerea în executare a acestor prevederi se realizează în condiţiile şi în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al preşedintelui O.N.J.N. iar veniturile proprii se constituie din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi.

Organismul desemnat de lege să administreze acest monopol de stat, al jocurilor de noroc, a reușit până acum să stabilescă doar condițiile concrete in care își constituie aceste venituri proprii prin adoptarea:

· Ordinului nr. 35 din 10 ianuarie 2019, pentru aprobarea modelului de Notificare - titlu executoriu şi a Procedurii privind modalitatea de notificare a operatorilor economici - organizatori de jocuri de noroc licenţiaţi- pentru contribuţia anuală retroactivă pe perioada 2015-2018;

· Ordinul nr.400 din 2019 privind aprobarea modelului de decizie referitoare la obligaţiile bugetare accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, a procedurii privind modalitatea de notificare a operatorilor economici - organizatori de jocuri de noroc licenţiaţi şi a modelului de înştiinţare de plată pentru contribuţia anuală prevăzută la art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc și care este publicat la data de 6 noiembrie 2019 în M. Of. 897.

De remarcat este faptul că, prin acest Ordin 400 din 2019, se modifică termenul legal de plată al acestor contribuții, deși el este foarte clar stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, la art.10, alin.6, după cum urmează:

„(6) Termenul de plată a sumelor prevăzute la alin. (4) este 15 decembrie a fiecărui an, iar termenul pentru operatorii care au obţinut licenţă după această dată trebuie să fie la obţinerea licenţei.”

Este lesne de observat faptul că partea a doua, din alin.6, nu are aplicabilitate în practică deoarece toate licențele, in activitatea de jocuri de noroc, intră în vigoare doar la început de lună iar pe cale de consecință termenul legal de plată al contribuției anuale, pentru toți operatorii economici, este data de 15 decembrie a fiecărui an, pentru anul în curs, cu reclacularea firească, atunci când este cazul, pentru cei care au deținut licența o perioadă mai mica de un an. De altfel legea specială prevede obligația plăților anticipate, ca excepție de la regulă, doar pentru taxele datorate ca urmare a solicitării licenței de organizare și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, în timp ce pentru toate celelate obligații de plată sunt stabilite termene de plată ulterioare perioadei în care contribuabilul a desfășurat activitate.

Pentru justificarea modificării termenului de plată, contrar legii, administratorul acestui monopol de stat s-a folosit de prevederea din Codul civil conform căreia: "Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă şi interpretarea ei oficială" uitând, pe de o parte, că nu este nimic de interpretat aici și pe de altă parte uitând că norma, privind termenul de plată, a fost adoptată de parlament și prin urmare acolo ar trebui, dacă ar fi cazul, să se facă interpretarea oficială.

Din dorința de a întări justețea opiniei de mai sus pot să amintesc aici și de prevederile reglementărilor privind tehnica legislativă în sensul în care:

· actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă;

· intervenţiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretativ de acelaşi nivel cu actul vizat, prin dispoziţii interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispoziţiei al cărui sens trebuie clarificat;

· ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.

Nu trebuie uitată nici prevederea constituțională conform căreia în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, prin urmare nu este facultativă respectarea unei  legi care asigurară transparența decizională.

Așteptăm în continuare partea esențială a punerii în practică a principiilor și măsurilor privind responsabilitatea socială a jocurilor de noroc prin adoptarea unor proceduri care să garanteze:

· că procesul decizional este deschis și transparent;

· că cetățenii și părțile interesate pot formula observații în toate etapele procesului de regelementare;

· că acțiunile preconizate pleacă de la date concrete și de la o bună înțelegere a impactului pe care îl pot avea acestea.

Vom continua seria articolelor "Practica jocurilor de noroc".