XXVIII. Fiscalitatea organizatorilor de jocuri de noroc tip pariu în anul 2020

Așa cum am anunțat anterior, vom aborda practicile și procedurile fiscale, pe tipuri de jocuri de noroc, iar în acest articol sintetizăm activitatea jocurilor de noroc de tipul pariurilor tradiționale, cu cele trei componente: pariuri mutuale, pariuri în contrapartidă și pariuri în cotă fixă. 

Taxele specifice acestui tip de activitate, precum și termenele de plată, sunt prevăzute în reglementarea specială iar procedurile și practicile fiscale se regăsesc în reglementările comune, sub forma procedurilor fiscale și contabile.

Taxele specifice:

1. Taxa anuală de licență – este stabilită și datorată pe fiecare tip de activitate, în sumă fixă, reprezentând  c/v în lei, a: 45.000 euro – pentru pariurile mutuale și 25.000 euro pentru pariurile în contrapartidă sau pariurile în cotă fixă, la cursul de 4,7511 lei/euro, curs valabil pentru toată perioada anului 2020.

Taxa anuală de licență se declară și se plătește anticipat astfel:

a) pentru primul an de activitate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată;

b) pentru următorii nouă ani de activitate, cu 10 zile înainte de expirarea anului precedent.

Creanța fiscală, privind taxa de licență, se stabilește prin declarația de impunere a contribuabilului fiind asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare şi produce efectele juridice ale înştiinţării de plată de la data depunerii acesteia. În declaraţia de impunere contribuabilul/plătitorul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale, iar acest lucru este prevăzut de legea specială. Practica stabilirii creanței fiscale, de natura taxei de licență, se realizează prin întocmirea și depunerea Declarației de impunere nr.100, până la termenele de mai sus, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale „536--Taxa pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc” de la capitolul „Impozite,taxe și alte obligaţii care nu se plătesc în contul unic” prin stabilirea cuantumului acesteia, așa cum am specificat mai sus.

Reflectarea în contabilitate a acestei operațiuni se realizează, conform reglementărilor contabile, prin debitarea contului de cheltuieli în avans și apoi, de aici lunar, sunt transferate cotele aferente cheltuielilor de exploatare, în corespondență cu obligația fiscală, de natura taxei de licență.

2. Taxa anuală de autorizare – este stabilită și datorată, pe fiecare tip de activitate,  separat pentru cele două etape ale autorizării:

a) Taxa anuală, pentru obținerea autorizației de exploatare, stabilită și datorată astfel:

- 16% din venitul anual estimat, dar nu mai puțin de 90.000 euro, la cursul de 4,7511 lei/euro, pentru primul an de autorizare, în cadrul primului an de licențiere, trebuind declarată și plătită până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată;

- 16% din venitul înregistrat în luna precedentă celei în care se analizează documentația privind solicitarea de prelungire a autorizației de exploatare, dar nu mai puțin de 90.000 euro, la cursul de 4,7511 lei/euro,  pentru următorii 9 ani de licențiere, trebuind declarată și plătită până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată.

Creanța fiscală, reprezentând taxa pentru obținerea autorizației de exploatare, se stabilește prin declarația de impunere a contribuabilului fiind asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare şi produce efectele juridice ale înştiinţării de plată de la data depunerii acesteia. În declaraţia de impunere contribuabilul/plătitorul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale, iar acest lucru este prevăzut de legea specială. Practica stabilirii creanței fiscale, de natura taxei pentru obținerea autorizației de exploatare, se realizează prin întocmirea și depunerea Declarației de impunere nr.100, până la termenele de mai sus, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale „537--Taxa anuală pentru obținerea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc” de la capitolul „Impozite,taxe și alte obligaţii care nu se plătesc în contul unic” prin stabilirea cuantumului acesteia, așa cum am specificat mai sus.

Reflectarea în contabilitate a acestei operațiuni se realizează, conform reglementărilor contabile, prin debitarea contului de cheltuieli în avans și apoi, de aici lunar, sunt transferate cotele aferente cheltuielilor de exploatare, corespunzătoare taxei calculate în funcție de venitul realizat din această activitate, în corespondență cu obligația fiscală, de natura taxei de autorizare.

b) Taxa anuală de autorizare, regularizată lunar, în funcție de nivelul venitului realizat - stabilită și datorată din prima lună în care, prin aplicarea procentului de 16% la venitul realizat efectiv, este depășit nivelul taxei stabilit și plătit la momentul obținerii autorizației anuale de exploatare și care se va declara şi plăti până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care au fost realizate veniturile organizatorului, pentru fiecare tip de activitate.

Creanța fiscală, privind taxa de autorizare, calculată și datorată la nivelul venitului realizat din exploatarea fiecărui tip de activitate, se stabilește prin declarația de impunere a contribuabilului fiind asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare şi produce efectele juridice ale înştiinţării de plată de la data depunerii acesteia. În declaraţia de impunere contribuabilul/plătitorul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale, iar acest lucru este prevăzut de legea specială. Practica stabilirii creanței fiscale, de natura taxei de autorizare datorată lunar, se realizează prin întocmirea și depunerea Declarației de impunere nr.100, până la termenele de mai sus, începând cu prima lună în care a fost depășit nivelul taxei plătită anticipat, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale „504--Taxa anuală de autorizare a jocurilor de noroc, regularizată periodic, in funcție de realizări” de la capitolul „Impozite,taxe și alte obligaţii care nu se plătesc în contul unic” prin stabilirea cuantumului acesteia, așa cum am specificat mai sus.

Reflectarea în contabilitate a acestei operațiuni se realizează, conform reglementărilor contabile, prin debitarea contului de cheltuieli de exploatare, în corespondență cu obligația fiscală, de natura taxei de autorizare.

O copie a declaraţiei de impunere sau orice alte modificări ale acesteia precum şi a documentului de plată aferent se vor transmite către ONJN, în termen de 5 zile de la data efectuării plăţii.

3. Contribuție anuală – stabilită și datorată, în sumă fixă de 1.000 euro/an, la cursul de 4,7511 lei/euro, de fiecare organizator de jocuri de noroc, urmând să fie utilizate în scopulde a preveni dependenţa de jocuri de noroc. Veniturile proprii, ale ONJN, au natura juridică a unei creanţe bugetare şi se execută pe baza notificării O.N.J.N., ce reprezintă titlu executoriu, iar termenul de plată a sumelor prevăzute este 15 decembrie a fiecărui an.

Obligațiile fiscale prevăzute în Codul Fiscal

1. Impozitele și contribuțiile sociale obligatorii pe venit

Creanțele fiscale, privind  impozitele și contribuțiile sociale obligatorii pe venit, datorate de persoane fizice, reținute prin stopaj la sursă de angajatori sau plătitori se stabilesc prin declarația de impunere a contribuabilului fiind asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare şi produce efectele juridice ale înştiinţării de plată de la data depunerii acesteia. În declaraţia de impunere contribuabilul/plătitorul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale.

Impozitele și contribuțiile sociale obligatorii pe venit cuprind:

A) Impozitul pe venit

Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină, să plătească şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la termenul de plată a acestuia inclusiv.

Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia depunerii declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. Impozitul pe venit, datorat de organizatorii de jocuri de noroc de tip pariu, cuprinde:

a) Impozitul pe salarii și asimilate acestora – în cotă de 10%, aplicată la baza de impozitare - iar practica stabilirii creanței fiscale se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere nr. 112, până ladata de 25 a lunii următoare, conform ordinului nr. 3063 din 10 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a acestei declarații;

b) Impozitul pe dividende – în cotă de 5% aplicată la baza de impozitare - iar practica acestei creanțe fiscale se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere nr. 100,  până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata dividendelor, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale:

-   „150--Impozit pe dividende distribuite/ plătite persoanelor juridice”

-   „604--Impozit pe venituri din dividende distribuite persoanelor fizice”

-   „631--Impozit pe venituri din dividende obținute din România de persoane nerezidente”;

c) Impozitul pe venitul din premii și concursuri – veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Nu sunt impozabile premiile sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu. Practica acestei creanțe fiscale se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere nr. 100,  până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale: 608--Impozit pe venitul din premii sau 637--Impozit pe venituri obținute de PF nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România;

d) Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc datorat se determină, la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc: până la 66.750, inclusiv, cu 1%;  peste 66.750 - 445.000, inclusiv, cu 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 și peste 445.000 cu 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000.Practica acestei creanțe fiscale se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere nr. 100,  până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale: 621--Impozit pe venitul din jocuri de noroc sau 638--Impozit pe veniturile obținute la jocuri de noroc practicate în România de PF nerezidente.

Impozitele de la lit. b, c și d, prevăzute la capitolul „Impozite și taxe care se plătesc în contul unic”, se  stabilesc în sumă globală urmând ca ulterior, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat,să se depună declarațiile informative privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar, respectiv D 205, pentru beneficiarii de venit rezidenți și D 207, pentru beneficiarii de venit nerezidenți așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 48 din 2019.

B) Contribuțiile sociale obligatorii:

a) Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat – se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, în cotă de 25% aplicată la baza impozabilă;

b) Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate - se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cotă de 10% aplicată la baza impozabilă;

c) Contribuţia asiguratorie pentru muncă – se datorează de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, în cotă de 2,25% aplicată la baza de impozitare calculată ca sumă a câştigurilor brute realizate din salarii şi venituri asimilate salariilor.

Practica stabilirii creanței fiscale, pentru contribuțiile sociale obligatorii, se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere nr.112, până la data de 25 a lunii următoare, conform ordinului nr. 3063 din 10 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a acestei declarații.

2. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor – impozit obligatoriu pentru persoanele juridice care: la 31 decembrie a anului precedent au realizat venituri sub nivelul de 1.000.000 de euro;  capitalul social al acestora este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale; nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1% din venituri pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi;

b) 3% din venituri pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

Practica acestei creanțe fiscale se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere  nr. 100, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale: 121--Impozit pe venitul microîntreprinderilor cota 1% sau 121--Impozit pe venitul microîntreprinderilor cota 3%.

3. Impozitul pe profit – stabilit și datorat de cei care nu îndeplinesc condițiile pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor iar cota de impozit pe profit, care se aplică asupra profitului impozabil, este de 16%.

Practica acestei creanțe fiscale se realizează prin întocmirea și depunerea declarației de impunere   nr. 100, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, așa cum este prevăzut în Ordinul ANAF 587 din 2016, actualizat, prin completarea denumirii creanței fiscale:103--Impozit pe profit/plăți anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat de PJ române sau cu sediul social în România sau 105--Impozit pe profit/plați anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat de PJ străine,  urmând ca ulterior, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, să depună declaraţia privind impozitul pe profit – D 101. 

4. TVA – operațiunile privind activitatea de pariuri, efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi sunt scutite fără drept de deducere.